Pagina principala / Noutati editoriale / Actualitati medicale / Investigatii / ANALIZA FIRULUI DE PAR SI DETERMINAREA CARENTELOR ORGANICE - MARIO STROMILLO
 

ANALIZA FIRULUI DE PAR SI DETERMINAREA CARENTELOR ORGANICE - MARIO STROMILLO

INSTITUL CLINIC DE PERFECTIONARE

Director:  Prof. Mario Michelangelo Stromillo

 

MINERALUL IN TEMA SANATATII SI A BOLII

 

Mario Michelangelo Stromillo

(lectio Magistralis)

 

 

          Sanatatea, inainte de afi efectul selectiei naturale sau al unei puteri adecvate de reactie, este expresia unei stari de echilibru intre functionalitatea interna a corpului nostru si functionalitatile sau fortele ce actioneaza in exteriorul corpului.

 

Carente premoleculare

 

          Pentru o mai buna intelegere a evenimentelor fiziologice si patologice este bine sa tinem minte ca intreaga noastra activitate interna este in definitiv suma biologica a functiilor care au ca variabile elementele noastre constituive: hormonale, vitaminice, enzimale, moleculare si premoleculare (sau minerale).

          Astazi sunt relativ usoare diagnosticele si terapia carentelor hormonale, vitaminice, enzimatice, moleculare si catalitice, pline de efecte individuale immediate si superficiale.

          Mai putin usoare, controversate sau necunoscute, sunt diagnosticele carentelor premoleculare sau ale carentelor elementare sau amineralozice elementare, tocmai pentru ca profunditatea lor, in dimensiunea corporala si genetica, determina efecte distante in spatiu si intimp, favorizeaza efecte, imagini si sindroame nebanuite, neasteptate si ambigue.

          In realitatea practica amineraloza elementara are un rol de o importanta extraordinara deoarece ea se afla la radacina tuturor celorlalte carente chimice, a tuturor carentelor fizice: nervoase sa vibratorii (sau energetice), si a tuturor bolilor foarte grave, inclusiv cele in care suma efectelor negative in cronicitate si in ereditate comporta asa-zisa predispozitie si starea precanceroasa.

 

Carente minerale si efecte ale lipsei de minerale

 

Importanta reintegrarii minerale in toate bolile

Inclusiv cancerul

 

          Atunci cand se vorbeste despre Bioterapia Preventiva a bolilor si a cancerului vrem sa definim o preventie care are loc mai inainte de asa-zisul diagnostic precoce. In practica ne limitam la a propune si a justifica o terapie de reintegrare minerala a organismului. Nimic nou, invata Macrobiotica si Homeopatia. Este nou in schimb faptul ca reintegrarea minerala a dobandit un mare interes in prevenirea cancerului, in paralel cu afirmarea principiului carentei de minerale in predispozitia la cancer.

          Am afirmat in mai multe randuri faptul ca cancerul este ereditar insensul ca nu se mosteneste boala ci faptul de carenta, si intotdeauna am sustinut ca o reintegrare minerala preventiva trebuie sa aiba caracteristici generale, regionale, si individuale, intrucat evenimentele carentiale, bolile si cancerul prezinta o epidemiologie generala, regionala si anamnestica individuala.

 

          Faptul de a fi ajuns, in cercetarea cauzei cancerului, in domeniul premolecular, si deci a fi depasit limitele celulei si limitele membranei nucleare reprezinta cu siguranta un progres pa cale cunoasteri problemei.

          Daca ne-am fi oprit la celula nu am fi putut recunoaste cencerele exclusiv chimice cum este diabetul hiperglicemic, sau exclusiv fizice cum sunt sindroamele functionale in care celula este in deficit.

          In acest punct se impune insa o observatie.

          A conclude ca cauza canceruluui este in domeniul premolecular, chiar si bazandu-ne pe un eventual efect util preventiv, al substitutiei de reintegratori, poate sa nu fie convingator; intrucat lipseste demonstratia caii prin care existenta complexului premolecular ajunge sa creeze constitutii normale, asadar calea prin care carenta determina manifestarile asa-numite canceroase.

 

Preventia biologica

 

          Importanta evidenta a functiilor si a carentelor minerale elementare si premoleculare, este astazi pe larg acceptata chiar si de stiinta oficiala, de fapt aceasta a ajuns la afirmatia ca carenta de iod favorizeaza cancerul tiroidei, carenta de potasiu favorizeaza odata cu acumularea de sodiu pre-cancerul de stomac, carenta de seleniu favorizeaza cancerul aparatului digestiv (Abram Hoffer si Morton Walker).

          In definitiv “organismul poate suporta o carenta de vitamine mai mult decat poate sa suporte o carenta de minerale”. O usoara schimbare a nivelului de concectratie  a mineralelor supravietuirea (T.P.A. Clinical Diet and Nutrition Oxford University Press,London).

          In acest punct, in care ar fi confirmata afirmatia cum ca cancerul este termenul ultim al tuturor bolilor mostenite si dobandite mai inainte si ca boala este unica, asa cum doreste o Stiinta a Constitutiilor, asadar “teoria amineralozei elementare cancerigere” inceteaza sa mai fie o elaborate teoretica, devenind momentul fundamental al unei Solutii Biologice a Cancerului care justifica oportunitatea si validitatea unei Terapii Biologice Preventive a tuturor bolilor, bazata pe indicatia si administrarea de complexe minerale minime existente in mod natural si asociate in mod natural.

          In acest punct ne gandim ca este bine sa precizam ca poate este indispensabil sa revizuim sau sa definim mai bine conceptul de boala, transferandu-l dintr-un domeniu patologic intr-un domeniu biologic.

          In acest punct am putea de asemenea sa concludem ca boala individuala este efectul unui proces intempestiv de reproducere energetica nucleara care necisita pentru asazisa vindecare eliberarea (sau pierdera) complexului unitar reprodus.

          Asadar fiecare asa-zisa boala a noastra, fiecare rana, mutilare, dispersie de erori involutive comporta intotdeauna o crestere de factori carentiali, pana cand imposibilitatea unei stari a noastre de echilibru, intr-un anumit loc al corpului nostru, nu deschide, pentru acel proces substitutiv si proliferativ numit cancer, calea si posibilitatea de a se instaura.

          In acest fel toate asa-zisele boli ale noastre duc la cancer, iar cancerul poate fi definit termenul ultim al tuturor bolilor mostenite si dobandite precedent.

 

Analiza firului de par si determinarea carentelor organice

 

          Examen sangelui este cel mai uzual examen folosit pentru revelarea numeroaselor constante din componentele sale (uree, glicemie, colesterol, acid uric...) si el ne da rezultate pe care in mod sigur ne putem baza. Cu toate acestea, in ce priveste mineralele, acest examen nu permite decat revelarea unor valori momentane. Ca si o fotografie luata pe viu, aceasta nu va reflecta decat expresia unui moment. In schimb, un film rulat pe o perioada mai lunga ne va permite sa distingem mai bine fizicul si personalitatea celui pe care dorim sa il studiem.

          Acelasi discurs este valabil pentru analiza firului de par. Deoarece perul este prelevat de la radacina, la nivelul pielii capului, examenul primilor centimetri va permite, luand in considerare viteza de crestere a acestuia (in medie un centimetru pe luna), sa avem o panorama a situatiei minerale a ultimelor doua sau trei luni, si ca urmare de a individua mai bine personalitatea minerala, care se doreste sa se studieze.

          Alte avantaje ale acestui examen sunt reprezentate de faptul ca concentratiile de minerale in firele de par sunt mult mai ridicate decat acelea ale sangelui (de la cincizeci pana la o suta de ori mai mult) si deci fac ca rezultatele sa fie interpretate cu mai multa usurinta. Pe langa aceasta, dupa cum e usor sa intelegem, o mostra de par care urmeaza sa fie suspusa examenelor poate fi prelevata intr-un mod extrem de simplu si cu totul nedureros.

 

          Parul este oglinda cea mai fidela a situatiei minerale a celulelor noastre si a organismului nostru in general.

 

          Parul este compus dintr-o proteina, cheratina, foarte bogata in sulf, care are capacitatea de a se lega de minerale.

 

          Folicul din care se dezvolta parul, la fel ca toate celelalte celule ale corpului nostru, este hranit de sangele care il iriga. Parul poate fi asadar considerat oglinda cea mai fidela a celulelor nostre si a organismului nostru in general.

 

          Cum se analizeaza un fir de par

 

          Se preleveaza cateva fire da par din regiunea occipitala si primii tre centimetri,plecand de la pielea capului, vor fi cei supusi examenului.

          Aceasta metodologie diagnostica este cel mai adesea comuna in Anglia si in Statele Unite.

Aceasta a cunoscut,la inceput, diverse tentative si “ajustari” pentru a se ajunge la o definitie concreta a normelor in baza carora sa se efectueze o evaluare (verificarea instrumentelor),insa si pentru a gasi un procedeu adecvat de curatare a parului pentru a-l elibera de impuritatile provenite din mediul exterior, care ar putea sa “polueze” rezultatele.

 

          Astfel de elemente poluante pot fi constituite de lotiuni sa tincturi, sampoane continand plumb sau arsenic, apa piscinelor care, adesea, este bogata in cupru. Pe de alta parte si culoarea parului poate sa aibe o influenta asupra concentratiei diverelor minerale: firele de par negre, de pilda, contin un procent major de crom, de plumb si de zinc. Tratamentele de decolorare a parului si permanentele pot si acestea sa conditioneze rezultatele examenului.

 

          Din acest motiv, pentru a permite o interpretare corecta a rezultatelor examenelor, esta necesara alcatuirea unui formular adecvat alaturat mostrei prelevate.

 

          Diagnosticul carentelor

 

          Pentru a dovedi faptulca acest ezamen este demn de incredere, Holford citeaza intr-o opera excelenta a sa urmatoarele fapte: un grup de biologi a analizat optsprezece mostre de fire de par,dintre care sapte apartineau persoanelor care aveau crize subite cardiace. Ei reuseau cu usurinta sa identifice cinci dintre acestia, tocmai prin analiza firelor lor de par.

          Echilibrul dintre zinc si cupru pare de fapt a fi un indice de mare incredere (mai mult decat nivelul sanguin de colesterol) pentru individuarea eventualelor tulburari cardiovasculare.

 

          Mineralgrama constituie un examen sigur si pentru individuarea metalelor toxice (plumb, arsen, mercur) prezente eventual in organism. Pe de alta parte, cu mult timp in urma, acest examen era cunoscut si folosit in principal pentru acest scop.

 

          Analiza unor date

 

          Descoperirea unui nivel anormal al catorva minerale trebuie sa ne determine sa cautam o cauza de eroare exterioara. O buna preparare a firului de par in laborator permite in orice caz sa exludem acest tip de eroare, cu exceptia catorva minerale cum ar fi plumbul, cuprul si seleniul.

          Plumbum poate sa provina dintr-o tinctura folosita pentru a face parul mai inchis la culoare. O analiza a firelor de par de pe pube (in mod normal putin uzat datorita creslente a acestora) va reprezenta in acest caz un complement valabil al informatiilor culese.

          Acelasi discurs e vailabil pentru cuprul care poate proveni di apa piscinelor.

          Cat priveste seleniul, dat fiind faptul ca putine sunt alimentele care il contin in abundenta, un eventual exces poate sa fie datorat folosirii unor lotiuni anti-matreata.

          Nivelele ridicate ale minerelelor toxice, cum ar fi plumbul, aluminiul simercurul, pot sa induca variatii si in nivelul altor minerale; de exemplu:

·        Reducerea calciului si a magneziului;

·        Cresterea sodiului si a potasiului, mai rar contrariul;

·        Un nivel ridicat de plumb comporta o scadere a celui de mangan si de seleniu;

·        Un nivel ridicat de cupru comporta o scadere a nivelului de zinc (uneori contrariul).

     Din  aceste examene e posibil sa tragem cateva concluzii importante: daca se descopera un nivel scazut al cel putin trei dintre urmatoarele minerale: fier, cupru, zinc, crom, mangan si seleniu, inseamna ca exista o tulburare in mecanismul absorbtiei.

    Acest tip de tulburare este datorat numai unei lipse de acid clorhidric in interiorul stomaului, adesea legata de neoranduieli alimentare.

    Pe baza acestor rezultate va fi asadar posibil sa se furnizeze unele sfaturi dietetice.

 

Alimentatia

 

Asa cum am mai repetat in numeroase randuri in timpul cursurilor noastre de nutritie macrobiotica, in organismul nostru exista un tip de echilibru intre diversele minerale, un echilibru in proportia fiecaruia dintre acestea fata de toate celelalte.

Studiul ecestor raporturi va putea furniza indicatii utile in ce priveste normele dietetice care trebuiesc urmate.

Este limpede ca se vor putea obtine informatii precise asupra tipului de dieta, chiar si punand intrebari specifice pacientului,prin intermediul carora se va ajunge la erorile de alimentatie.

 

Raportul intre diversele minerale

 

       Toate aceste elemente, folosite ca si complement al examenelor clinice, pot sa ne permita sa ajungem la urmatoarele concluzii:

     Un nivel anormal de ridicat al unui mineral poate sa depinda de unul    

     din urmatorii factori (sau de ocombinatie de mai multi factori):

·        Poluare venita din exterior;

·        Metabolism deficitar cu dezechilibru al raportului intre diferitele minerale;

·        Alimentatie excesiv de bogata.

Un nivel anormal de scazut ar putea in schimb sa fie imputabil:

 

·        Tulburarilor de asimilatie;

·        Metabulismului deficitar cu desechilibru intre diversele minerale;

·        Alimentatiei insuficiente.

 

      Asa cum veti putea observa, importanta unui asemenea examen este intru totul evidenta, iar mediciii si nutritionistii la care facem apel vor fi in stare sa analizeze in mod corect  aceasta metodologie si sa interpreteze in modul cel mai just informatiile pe care aceasta le pune la dispozitie.

 

Analiza mineralelor tisulare

 

          O “tendinta” este o predispozitie la anumite “decompensari metabolice”. Tulburarile alese mai jos pot sa nu fie prezente in perioada analizei, insa se vor putea manifesta daca tendinta continua sa se dezvolte. Acestea vor fi oricum valorificare de catre medicul curant, chiar daca nu sunt prezente in perioada actuala.

Vor fi luate in considerare si valorificate urmatoarele tendinte:

 

Insuficienta suprarenala            hipotiroidism

timus (hiperactiv)                     libidou (scazut)

diabet                                      anemie

oboseala                                  intoleranta la glucoza     

 

Nota: Inmanandu-va aceste date analitice, noi nu diagnosticam tulburarea pacientului, nici nu sugeram vreo terapie. Scopul lucrarii noastre se limiteaza la a cauta o intelegere mai buna a biochimiei bolilor umane si animale, asa cum este descoperita de catre unitatile de laborator si in raport cu alimentele, bauturile si cu elementele nutritive si toxice preluate din mediul inconjurator.

 

INTRODUCERE STANDARD

 

Analiza mineralelor tisulare este un examen de control, care analizeaza cincisprezece minerale esentiale sanatatii umane. Mineralele sunt componentele esentiale pentru sistemele enzimatice care regleaza practic toate functiile corpului.

Multumita cercetarilor care au inlaturat orice indoieli, si crelarii datelor care ne-au provenit, s-a putut stabili ca o analiza, dusa la bun sfarsit in modul adecvat, a mineralelor tisulare, poate ajuta la identificarea situatiilor de stress, de dezechilibre glicemice sau glandulare, de anormalitati in productia de energie biochimica, de otraviri cu metale toxice si poate da alte informatii importante pentru sanatate.

 

CUM SA VA INTERPRETATI DIAGRAMA PROPRIE

 

        Cum sa va interpretati graficul dvs.: valorile ideale pentru minerale sunt cele care intra in limitele casutei corespunzatoare, de ex. Calciu – 40 mg%; Magneziu – 6 mg%, Sodiu – 25 mg%; Potasiu – 10 mg%, etc. Nivelurile mineralelor dvs. Se afla chiar deasupra numelui fiecarui mineral.

 

CUM SA URMATI PROGRAMUL

 

 

1)     Programul anexat de suplimente va este recomandat in mod specific, datorita analizei urmelor minerale ale parului dvs. Pentru a obtine rezultate optime, urmati programul exact asa cum este ilustrat. Nu asociati dozele de dimineata, de pranz si de seara.

 

2)     Suplimentele pot sa fie luate inainte de mese, in timpul lor, sau dupa mese.

 

3)     Daca este necesara reducerea numarului comprimatelor, urmati programul de doua ori sau o data pe zi, in loc de trei.

 

4)     Pentru a evita deschiderea zilnica a flacoanelor, suplimentele pot fi conservate in plicuri de plastic sigilate sau in port-pilule.

 

5)     Unele persoane au observatun progres mai demn de luat in seama luind suplimentele timp de sase zile consecutive, urmate de o zi de pauza.

 

LA CE SA VA ASTEPTATI DE LA PROGRAM

 

1)     Cea mai mare parte a persoanelor au observat o schimbare in simptomele lor in interval de doua saptamani dela inceperea programului, insa fiecare individ reactioneaza in maniere diferite: unii au reactii mai rapide decat altii.

2)     Programul a fost conceput pentru a restabili sistemul energetic al corpului si deci multe persoane observa o crestere energetica. Daca se produce ecest lucru, nu cresteti imediat nivelul dvs.de munca si indatoririle dvs...Este de preferat sa se economiseasca aceasta noua energie, pentru a evita riscul de a incetini in mod considerabil progresul.

3)     Veti putea, uneori, sa va simtiti obositi sau sa acuzati o crestere a simptomelor pentru o anumita perioada. Acest fenomen, denumit “reluare”, va fi discutat in sectiunea care urmeaza.

4)     Simptomele si tulburarile vor fi corectate in ordinea lor proprie, si nu in mod necesar in secventa pe care dvs. O credeti a fi cea mai buna. Din acest motiv, anumite simptome se vor putea ameliora mai devreme, in timp ce corectia altora va necesita mai mult timp.

 

RELUAREA

 

                    Odata cu normalizarea nivelurilor dvs. Minerale, veti putea  

           pentru o vreme sa acuzati diverse decompensari chimice  

           inorganismul dvs. Acest proces este denumit RELUARE,    

           intrucat “reluati” vechile niveluri minerale existente inainte in    

           corpul dvs.

                   Daca acuzati o reactie la vindecare sau daca “reluarea”   

           persista, discutati aceasta cu consultantul dvs. Adesea, intreruperea

           programului pentru o zi sau doua va permite organismului dvs. Sa  

           se stabilizeze, si veti putea apoi sa reluati programul.

Se vor putea manifesta simtome temporare cauzate de eliminarea de metale toxice dinorganism. Metalele vor fi excretate de tesuturi in sange, iar in timpul eliminarii lor veti putea avea iritatii cutanate, un gust metalic in gura, etc. Rareori aceste reactii dureaza mai mult de cateva zile.            

 

 

DE CE ANUMITE MINERALE POT FI RECOMANDATE, CHIAR DACA NIVELURILE LOR SUNT CRESCUTE

 

Studiile au aratat ca terapia de substitutie, adica administrarea acelor minerale care din analize rezulta ca sunt insuficiente, nu e o metoda eficace in corectarea chimiei organismului.

Programul de suplimente, in schimb, tine cont de relatiile complexe dintre minerale si dintre minerale si vitamine. Se intelege deci ca adesea un mineral, al carui nivel este scazut, nu va fi recomandat, si ca altul, al carui nivel va fi scazut, va fi. Aceasta metoda e esentiala pentru reusita programului.

 

 

REPETAREA ANALIZELOR

 

          Este recomandabil sa fie repetate analizele la fiecare trei luni pentru indivizii care au ardere lenta si la fiecare doua pentru aceia care au o ardere (oxidare) mixta. Repetarea analizelor este esentiala, intrucat dieta si programul de suplimente vor fi reglate odata cu schimbarea chimiei organismului, pentru a veni in intampinarea necesitatilor actuale. Altfel, programul nu va mai fi capabil sa echilebreze chimia organismului dvs. Iar progresul se va opri.

          Nu continuati niciodata un program in afara de cele sase luni fara a repeta analizele.

 

FACTORUL TIMP

 

Echilibrarea unui dezechilibru al chimiei organismului necesita timp. In multa cazuri, mineralele tisulare normale au fost substituite de catre minerale toxice, cum ar fi plumbul, cadmiul, mercurul, etc. Aceste metale sunt adesea legate la tesuturi cu o asemenea tenacitate incat nu pot fi descoperite in analize pana la a treia sau la a patra reexaminare. Procesul de desfacere a unor asemenea legaturi si de reinstaurare a celor normale poate necesita de la sase luni pana la un an, in functie de conditiile in care se afla organismul la inceputul programului. Medicii stiu ca adesea sunt necesare sase luni pentru a restabili rezervele unui mineral cum este fierul la un pacient afectat de anemie sideropenica, si mult persoane audiverse dezechilibre minerale care trebuiesc corectate. Pe langa aceasta, factorii cum sunt dieta, stilul de viata, stressul, medicamentele care se iau, etc., pot altera nivelurile si raporturile dintre minerale, afectand viteza ameliorarii.

 

ADMINISTRAREA DE MEDICAMENTE

 

          Atunci cand va incepeti programul, va recomandam sa NU intrerupeti administrarea medicamentelor dvs. In timp ce conditia dvs. Se va ameliora, administrarea anumitor medicamente va putea fi redusa treptat, sub controlul medicului dvs. Curant.

          Acest program este de natura preventiva. Diverse orientari vor putea sa nu fie explicite d.p.d.v. al simptomelor. Acest program a fost creat pentru a va pune la curent cu potentialele probleme, adesea inainte ca acestea sa inceapa sa existe, si pentru a va ajuta sa atingeti o stare optima de sanatate printr-o dieta echilibrata, si prin administrarea suplimentelor.

 

ESPLICATIA “RAPORTULUI”

 

          “Raportul” este comparatia dintre nivelurile a doua minerale. El va fi determinat impartind nivelul unui mineral cu cel al celuilalt.

 

         

 

EXEMPLU:

          nivelul calciului     = 60,00

          nivelul magneziului = 5,00          

         

          Impartind nivelul calciului (60,00) cu acela al magneziului (5,00) se obtine un “raport” de 12. Asadar “raportul” calciu/magneziu este de 12 la 1.

 

PRINCIPII DIETETICE GENERALE

 

PENTRU INDIVIDUL CARE ARE O ARDERE (OXIDARE) LENTA SI LENTA – MIXTA, PRINCIPIILE DIETETICE GENERALE SUNT:

 

1.     Mari cantitati de alimente proteice cu continut scazut de  grasimi, cum ar fi pestele, carnea de pasare,   

     combinatii de legume si cereale, oua si carne slaba.

 

2.     Limitarea alimentelor grase.

 

3.     Cantitati moderate de carbohidrati nerafinati, cum  sunt cerealele integrale si subprodusele lor, farinacee(fasole, mazare, linte), tuberoase (cartofi, cartofi dulci americani, etc.). dovleci.

 

EVITATI SAU CONSUMATI IN CANTITATI LIMITATE: carnuri grase si alimente cu continut ridicat de grasimi, organe de animale (cu contiut ridicat de purine) si lactatele (cu un continut ridicat de grasimi).

 

Atat suplimentele cat si dieta sunt esentiale pentru succesulfinal al programului. Pentru o explicatie aprofundata a dietei care vi se potriveste cel mai mult, va recomandam planul nostru dietetic (Dieta Psiho-neuro-Ortomoleculara de Stromillo), special conceput pentru a ajuta corectia dezechilibrelor dvs. Specifice fizico-chimice. Alimentele indicate in planul dvs. Dietetic personalizat se bazeaza nu doar pe nivelul dvs. General de arderi (mai sus mentionat), ci si pe alte niveluri si raporturi minerale specifice dvs., si pe deasupra, tine cont de felul in care fiecare element nutritiv interactioneaza cu celelalte, sinergic si antagonist.

 

OBISNUINTELE ALIMENTARE sunt  importante tot atat cat alimentele dvs.

 

Va sfatuim:

1)     Mancati regulat, la orare bine stabilite in timpul zilei, daca e  

Posibil.

 

2) Mancati asezati si intr-o stare de calm.

 

          3) Mestecati bine, mancati incet si relaxati-va cel putin cinci  

    minute dupa fiecare masa, inainte de a va intoarce la munca sau

    la oricare alte activitati.

 

 4)Alimentele trebuie sa fie cat mai proaspete posibil si, daca e

posibil, cultivate organic. Combinatiile simple de alimente pot sa favorizeze digestia.

 

STILUL DE VIATA

 

UN STIL DE VIATA SANATOS acelereaza considerabil redobandirea echilibrului chimic al organismului dvs.. Un stil de viata nesanatos va incetini in mod sigur progresul. Urmeaza cateva elemente importante pentru acest stil de viata.

      Exercitiu: efectuati zilnic un tip de activitate fizica, insa un exercitiu cu efort nu e necesar si nici recomandat in acest moment.

      Forme lejere de exercitiu, cum ar fi plimbarile, mersul pe bicicleta, inotul, dansul, yoga, stretchingul sau gradinaritul, sunt optime. Exercitiul in aer liber este de preferat. Nu exagerati pana cand va epuizati.

                    Somnul. Opt ore de somn pe noapte si un pui de somn decirca 20 de minute ziua vor face mai eficace programul dietetic.

         PREA MULT SOMN POATE SA FACA RAU

                    Daca pe de-o parte e important sa se doarma suficient, pe de alta parte persoanele care sufera de insuficienta suprarenala pot observa ca cu cat mai lung este somnul, cu atat mai rau se simt, mai ales in momentul in care se trezesc. Acest fenomen este cauzat de glandele suprarenale care, deja epuizate,in timpul somnului isi incetinesc activitatea, iar la trezire functioneaza mai lent decat functionasera inainte de culcare.

                    In aceste cazuri, este de preferat sa SE ATIPEASCA SAU SA SE ODIHNEASCA DOAR PUTIN TIMP de mai multe ori pe zi, daca e necesar, nu mai mult de 20 de min. O data, in loc sa se doarma mai multe ore in timpul noptii.

                   Unele persoane sunt refractare la a merge la culcare, deoarece stiu ca la trezire se vor simti mai obosite. La sfarsitul zilei, glandele suprarenale sunt in final active, deoarece au fost stimulate o zi intreaga. Ca urmare, individul afectat de insuficienta suprarenala se sime mai vioi seara (tipuri nocturne) si este recalcitrant la a merge in pat.

                   Solutia la aceasta problema se afla in a intelege ca obictivul consta in a obtine o functionalitate suprarenala care dureaza intreaga zi, fara sa trebuiasca stimulate glandele cu cafea, exercitiu, stress mental, alcoolic, preocupari, etc. Facand mai puternica chimia organismului si odihnindu-se suficient, intr-o anume perioada de timp reactivarea glandelor suprarenale poate fi obtinuta.

 

SUGESTII ULTERIOARE PENTRU A AMELIORA PROGRAMUL DIETETIC MODIFICAND STILUL DVS. DE VIATA.              

 

 O crestere a activitatii suprarenale este necesara pentru a pune in practica urmatoarele concepte (concretizarea unora dintre aceste idei va putea parea dificilde efectuat pana cand nivelurile dvs.energetice nu vor fi ameliorate).

 

1)     Nu va asumati indatoriri suplimentare (activitati sociale,   

     datorii, etc.). Simplificati-va viata, astfel incitsa puteti sa   

     va angajati energia pentru procesul de insanatosire. Faceti   

     din sanatatea dvs. Preocuparea prioritare.          

 

2)     programati-va timpul, altfel altii o sa vi-l programeze.

     Puneti de-o parte timp pentru relaxare si exercitiu fizic, in  

     fiecare zi daca e posibil.

 

3)     Asumati-va responsabilitatea tuturor aspectelor vietii dvs.  

     Evitati sa ii invinuiti pe ceilalti: aceasta atitudine nu

     rezolva nimic.

 

4)     A fi preocupat este normal; a fi anxios este o risipa de

     energie. Evitati tentatiile enxietatii.

 

5)     Puneti deoparte timp pentru dvs., cel putin 15 minute pe  

     zi.

 

6)     Daca vi se pare ca traiti frenetic, creati-va “zone sanatoase” pornind chiar de la locul in care locuiti.

     Stabiliti regule, pentru dvs. Si pentru altii, pentru a mentine  

     aceste zone sanatoase si respectati-le.

 

                   7)  Terapiile holistice, cum sunt masajjul, medicina

                        manupulativa (terapiile efectuate cu ajutorul mainilor), etc.,

                        pot ajuta la reducerea stressului. Daca e posibil, ingaduiti-

                        va aceste terapii, pentru a completa un program sanatos de

                        viata.

 

         

STRESSUL

 

Introducere

 

          Doctorul Hans Selye, expert  in stress si consecintele sale, a descoperit ca chiar si stressul cel mai usor, mental sau fizic, face ca organismul sa consume vitamine si minerale pe langa nivelul sau normal. O frica neasteptata, o cearta, o taietura sau o contuzie, toate aceste elemente stressante vor consuma rezervele speciale ale corpului. Cel care are o preocupare constanta in legatura cu banii, cel care duce o viata de familie foarte neatisfacatoare, sau provine dintr-o familie dezbinata, etc., isi consuma in fiecare zi intr-o maniera excesiva propriile sale rezerve nutritive. Fara o crestere a suplimentelor si o alegere atenta a alimentelor, aceste persoane se indreapta fara indoiala catre un anume tip de epuizare, fizic, emotiv sau de ambele tipuri.

          Inconcluzie, ne intoarcem mereu la nutritie, fie ca o cauza directa, fie o tensiune mentala, sau oricare din sutele de elemente stressante. Organismul trebuie sa fie gata pentru a se lupta, iar daca inamicul este puternic, organismul trebuie se poata sa se inarmeze cat mai bine, cu suplimentele specifice nutritive si dietetice.

 

DIN REZERVELE ORGANISMULUI SUNT MOBILIZATE DIVERSELE NIVELURI DE ENERGIE PENTRU A COMBATE STRESSUL:

 

          Stressul prelungit este vatamator pentru organism. Tipul de stress are putina importanta, deoarece organismul reactioneaza la toate varietatile sale cu un sindrom general de adaptare, care consta in trei faze:

 

 

 

 

PRIMA FAZA E REACTIA DE ALARMA.

 

          Corpul reactioneaza la un stress acut eliberand hormoni medulo-suprarenalieni care mobilizeaza energia organismului pentru a face fata tensiunii. Atunci cand stressul este o vatamare fizica asupra corpului, reactia se manifesta sub forma procesului inflamator (raport crescut sodiu/potasiu). Daca aceasta reactie reuseste sa inlature leziunea, eliminand stressul, organismul se calmeaza, reintorcandu-se la starea sa homeostatica naturala.

 

          Daca stressul persista, insa intervine A DOUA FAZA (DE REZISTENTA). In aceasta faza, organismul incearca sa se adapteze stressului, implicand si hormonii cortico-auprarenalieni care au o actiune antiinflamatorie (inversiune sodiu-potasiu). Insa si procesul de adaptare absoarbe energie din rezervele organismului (glicogen). A doua faza este asemenea unui razboi rece, in care organismul incearca sa stapaneasca agentul stressant pe care nu reuseste sa il elimine. A doua faza poate sa se desfasoare pe o perioada lunga de timp, insa ma devreme sau mai terziu organismul slabeste (niveluri scazute de sodiu si potasiu).

 

FAZA A TREIA  este denumita EPUIZARE. Organismul nu mai are forta sa stapaneasca stressul si incepe sa se epuizeze. Secretulpentru a face fata stressului se afla in mentinerea rezervei energetice la niveluri adecvate.

Existenta acestui stress in organism limiteaza energia disponibila pentru a face fata tensiunilor vietii cotidiene...Secretul pentru a face fata stressului sa afla pur si simplu in a avea energia suficienta pentru a-l combate, insa acest lucru e posibil doar daca glandele producatoare de energie (Suprarenalele si tiroida) sunt capabile de o reactie de adaptare. Veti putea oscila intre aceste fazediverse ale stressului, in vreme ce chimia organismului dvs. Se va ameliora.

 

FAZA DE EPUIZARE:

 

Faza de epuizare dincauza stressului, asociate “Crizei.” In aceasta faza organismul nu mai este in stare sa regenereze energia se adaptare necesara pentru a stapani stressul. Aceasta energie trebuieste redobandita. Faza de criza, caracterizata printr-o oboseala cronica, este poate tulburarea cea mai universal acuzata in societatea noastra. Faza de epuizare este sindromul unui stress continuu caruia nu i se mai poate face fata, mai ales datorita crizei suprarenalelor.

 

STRESSUL GLICEMIC

 

Dezechilibrul glicemic nu este doar indus de un stress, ci el produce continuarea, daunand productiei de energie si lasand loc pentru multe simptome, atat fizice cat si mentale.

Va rugam sa cititi cu atentie urmatoare sectiune asupra tolerantei la glucoza.

 

TOLERANTA LA GLUCOZA

 

Sanatatea si energia depind direct de disponibilitatea de glucoza si de capacitatea organismului de a o utiliza intr-o maniera optima. Analiza mineralelor tisulare poate fi utilizata pentru a controla toleranta la glucoza si pentru a conduce o corectie a metabolismului glucidic aberant.

 

Tendinta la intoleranta la glucoza. Va sugeram sa:

 

1)     Evitati alimentele dulci,intre care fructele, sucurile de fructe si

     mierea, cel putin pana la analizele urmatoare.

 

2)     Reduceti aportul dietetic de amidon si zaharuri.

 

3)     cercetarile au aratat ca carbohidrati rafinati (faina alba si

                produsele care o contin) tulbura mai mult nivelurile glicemice  

                decat cele nerafinate. Un aport excesiv de carbohidrati reduce si

                nivelurile de zinc si calciu, minerale necesare pentru productia

                si eliberarea de insulina. Ar fi asadar prudent sa includeti in   

                dieta doar carbohidrati NERAFINATI, intre care orezul

                nedecorticat si painea facuta din faina de cereale integrala

                100%.

 

Simptomele glicemiei crescute sunt (1) urinare frecventa, (2) nevoie de a urina de mai multe ori pe noapte, (3) sete constanta, (4)perioade de oboseala constanta sau (5) circulatie deficitara.

Programul dvs nutritionist a fost conceput pentru a va ajuta sa va normalizati glicemia. E nevoie de timp si e esential sa urmati cu acuratete recomandarile cu privire la suplimente si la dieta.

 

TOXICITATEA METALELOR GRELE

 

Otravirea cu metale toxice, o preocupare sanitara raspandita in ziua de azi, este rareori diagnosticata, deoarece nu poate fi descoperita de analizele normale ale sangelui si ale urinei.

ANALIZA MINERALELOR TISULARE ESTE UTILA IN IDENTIFICAREA METALELOR TOXICE.

“Environmental Protection Agency” (Agentia pentru protectia mediului) considera aceste analize o metoda excelenta pentru descoperirea prezentei de metale toxice, intrucat acestea sunt inmagazinate si concentrate in tesuturi, printre care si parul.

Metalele toxice blocheaza functiile normale fiziologice si indepartarea lor printr-un program nutritional adaptat este adesea hotaratoare pentru ameliorarea sanatatii.

Din diversse motive, mai ales in cazul insuficientei suprarenale, metalele toxice pot sa nu fie descoperite pana la sfarsitul celui de-al treilea examen, cand incep sa fie eliminate prin firul de par. Absenta acestor substante in analize nu este deci un semn definitiv al inexistentei lor in tesuturi.

 

ACTIVITATEA SUPRARENALA SI TIROIDIANA

 

Activitatea glandelor endocrine are un impact important asupra nivelurilor minerale ale organismului.

Observand nivelurile anumitor minerale, se poate evalua activitatea tiroidiana si suprarenala LA NIVEL CELULAR.

Aceasta evaluare va fi diferita in mod necesar de valorile descoperite de analizele sangelui, care masoara nivelurile hormonale HEMATICE.

 

ACTIVITATEA TIROIDIANA

 

Hiperactivitatea tiroidiana scade nivelurile tisulare de calciu, in timp ce hipoactivitatea tiroidiana le creste.

Cercetarile denota ca raportul calciu/potasiu poate fi un indice precis pentru evaluarea activitatii tiroidiene.

 

Atunci cand activitatea tiroidei e deteriorata, veti putea acuza un simt de oboseala, depresie, incapacitate de a scadea in greutate, pielea si parul sunt seci, iar extremitatile sunt adesea reci.

 

ACTIVITATEA SUPRARENALA

 

Testul analizelor mineralelor tisulare ofera indicatii utile asupra activitatii suprarenale celulare. Evaluarea va putea sa nu corespunda valorilor serului sanguin, intrucat valorile nivelurilor minerale reflecta activitatea suprarenala celulara.

Insuficientei suprarenale adesea ii sunt asociate simptome de oboseala, lipsa de energie, intoleranta la frig si dorinta imperioasa de alimente sarate.

Repaus adecvat si o reducere a reactiei dvs. La stresss sunt in aceasta epoca factori importanti. Evitati exercitiul excesiv, stimulantele, si lipsa de odihna; reduceti cat mai mult posibil toate activitatile care va reduc nivelul energetic.

 

EFICIENTA ENERGETICA

 

Datorita faptului ca tiroida siglandele suprarenale sunt in mare parte responsabile de productia de energie celulara, raporturile tiroidei si suprarenalei, determinate de analizele mineralelor tisulare, pot sa serveasca pentru a determina indicele de eficienta energetica.

Eficienta energetica cuprindee atat ciclul metabolic energetic, cat si echilibrul metabolismului bazal. Acesta din urma va fi descris aici, mai jos.

 

METABOLISMUL BAZAL

 

Seoarece tiroida si glandele suprarenale sunt responsabile de metabolismul bazal, putem sa-l evaluam pe acesta din urma calculand anumite raporturi minerale tisulare.

Daca metabolismul dvs.bazal este foarte lent, veti putea acuza o oboseala persistenta, letargie, o deteriorare a procesului digestiv, pielea si parul sunt uscate si aveti o incapacitate de a slabi in greutate.

 

NIVELURI TISULARE CRESCUTE DE CALCIU

 

Niveluri tisulare crescute de calciu, singur sau in raport cu potasiul, indica faptul ca calciul nu e disponibil la nivel biologic (mineralul e prezent, insa nu poate fi utilizat datorita unei carente de diverse elemente nutritive esentiale pentru utilizarea sa). Un exces cronic de calciu in tesuturi duce adesea la formarea de depozite de minerale in tesuturile moi, de exemplu in artere, in articulatii, in ganglionii limfatici, etc.

 

CAUZE FRECVENTE ALE NIVELURILOR TISULARE CRESCUTE DE CALCIU

 

1)     Aport proteic scazut: un nivel ridicat de calciu fata de potasiu poate fi datorat unui aport scazut de proteine sau unor disfunctii ale metabolismului proteic, cum ar fi o carenta de acid clorhidric, o carenta de enzime pancreatice, sau o insuficienta a secretiei biliare.

 

2)     Dezechilibru endocrin: un raport ridicat calciu/potasiu este adesea asociat adesea hiperparatiroidismului, mai ales la individul care are o ardere lenta sau mixta. Calciul este mobilizat din depozitele osoase, insa datorita incapacitatii organismului de a-l folosi adecvat, mineralul se acumuleaza in tesuturile moi, in timp ce are loc o demineralizare (indepartare a mineralelor) din oase (osteoporoza) , care nu poate fi corectata cu administrarea de suplimente de calciu.

Insuficienta suprarenala (niveluri scazute de sodiu si potasiu) si diminuarea functiei tiroidiene sunt adesea asociate cu un raport crescut calciu/potasiu, mai ales la individul care o ardere lenta, sau in anumite cazuri cu o ardere mixta.

 

             3) Dezechilibre minerale: magneziul si manganul sunt esentiale  

                 pentru mentinerea calciului disponibilla nivel biologic. Un   

                 raport crescut calciu/magneziu (mai mare de 12/1) poate cauza 

                 depozitarea calciului in tesuturile moi, si formarea de calculi    

                 renali.

 

   4) Carente vitaminice: o carenta de vitamina E sau B6

   &n