EVOLUTIA INSTINCTELOR

World Academy of Mental Sciences

President

Prof. Mario Michelangelo Stromillo

Mario Michelangelo Stromillo

EVOLUTIA INSTINCTELOR

(Lectio Magistralis)

Studierea felului in care evolueaza instinctele la copil, din momentul nasterii si pina la atingerea stadiului genital, cel al dobindirii unei sexualitati normale, ne ajuta nu numai sa intelegem cum evolueaza instinctele sale ci si felul in care copilul percepe realitatea si cum trebuie educate aceste instincte, pentru a-i crea copilului premisa unui startcit mai adecvat in viata.

Incepind cuprimele zile de viata sipina in ultimul moment, toate actuinile si gindurile individului presupun o cautare hedonista � o pulsiune libidinala � adica cautarea placerii si evitarea neplacerii. Pulsiunile cauta sa se descarce, deoarece daca nu sint satisfacute, ele se convertesc in focare de tensiune psihica, producind stari conflictuale, complexe ideoafective sau chiar simpome nevrotice.

Instinctul sau pulsiunea biologica primitiva are un caracter ritmic, alterneaza fazele de repaus cu cele de exicitatie. Unele instincte si unele pulsiuni nu suporta aminare in satisfacerea lor (instinctul de conservare), deci energia necesara nu poate fi reorientata in alta directie. Spre deosebire de acestea, pulsiunea sexuala suporta aminare si deci energia necesara satisfacerii sale poate fi redirectionata spre alte scopuri.

Din punct de vedere psihanalitic �sexual� inseamna �cautarea placerii� adica hedonismul copilului, care apare foarte devreme si e in raport cu un obiect al iubirii sau cu propriul corp. Libidoul, ca principiu pulsional care, in copilarie, are drept scop excitarea ritmata a zonelor erogene, foarte numeroase in aceasta perioada, va pastra acelasi pattern comportamental mai tirziu, in viata genitala adulta. Pentru copilul mic, la care Supra-Eul nu este inca format, adica este lipsit de simt moral, concluziile pe care le trage ed din experientele sale se rezuma la principiul brut placere-neplacere, ceea ce produce placere va fi repetat, ceea ce aduce neplacere va fi evitat.

Scopul educatiei copilului, cit si directia in care ea trebuie sa intervina, este folasirea libidoului in asa fel incit individul ajuns la maturitate, sa se simta fericit si sa se acorde cu fericirea celorlalti, pe care sa o o favorizeze il loc sa o impiedice, pentru ca in final acest lucru sa se reflecte in toate activitatile si comportamentele sale, sustinerea afectiva a acestora sa fie concordanta cu scopul lor, constient sau inconstient.

Numele acstor stadii este dat de partea corpului pe care e centrat hedonismulcopilului in acel moment, asadar putem identifica trei stadii pre-genitale: oral, anal, falic, iar cel de-al patrulea cel genital, ultimul care este stadiul final in care adultul isi va manifesta sexualitatea.

Studierea acestor stadii permite intelegerea comportamentului ulterior al adultului normal, dar si a celui careprezinta anomalii mai mari sau mai mici, de la mici ciudatenii pina la tulburari grave de adaptabilitate.

Dependenta dintre dezvoltarea libidoului si dezvoltarea generala duce la tulburari de comportament afectiv, in cazul in care intr-o anumita etapa au existat tulburari functionale ale sferei genitale, si invers o tulburare psiho-afectiva este insotita de un comortament sexual caracteristic.

In fiecare din aceste faze apar comoportamente care ilusreaza aceasta cautare hedonista si daca energia libidinala investita in easi care insoteste toate activitatile copilului, este deviata de la scopurile sale sexuale si dirijata, sublimata in alte activitati, pusa in serviciul Sinelui, se poate spune ca am reusit sa educam copilul intr-un fel care sa il transforme intr.o persoana maturasi echilibrata, care sa poata face fata cu succes cerintelor si obstacolelor pe care viata I le va scoata in cale. Dar daca aceasta energie nu este deviata complet in alte directii, ea va continua sa se manifeste pe parcursul anilor, prin diferite actiuni cu valoare de simptome, pe care individul le va justifica logic � le va rationaliza - dar, cu toata aceasta ele reprezinta, de fapt, o fixatie pe unul din aceste stadii.

Iata citeva exemple, pe care toata lumea le-a observat macar o data, mai usor la altii, putin mai greu la sine. In faza orala se manifesta doua comportamente, primul format in prima parte acestei etape, cea pasiva � este suptul fara inghitire � iar in cea de-a doa etapa, cea activa � este muscatul in joaca � amindoua nu au alt scop decit satisfacerea hedonismului copilului, si amindoua se pot pastra inca multi ani dupa ce copilul a depasit sau arfi trebuit sa depaseasca de mult aceast stadiu.

In stadiul anal, la inceputul sau apare placerea de a ciupi, de a bate, de �a impinge�, adica de a face efort, tocmai aceasta capacitate de a face si de a controla efortul muscular, e cea care trebuie exploatata de adult pentru a educa retentia sau eliminarea fecalelor si a disciplina efortul pe care copilul il face in acesta directie si care pina acum a fost ludic, poate deveni prima cucerire din viata sa sociala, dar si primul mod de a face placere adultului iubit. Atunci cind energia libidinala nu este deviata in intrgime, vor aparea comortamente de substitutie care se vor mentie in continuare multi ani, uneori chiar si in viata adultului, precum; rosul pielitelor de la unghii, scarpinatul atunci cind nu e nimic de scarpinat, trasul de nas, de lobul urechii, muscatul buzelor, jucatul cu cheile sau maruntisul dinbuzunar, etc.

In ciuda rationalizarii, a explicarii logice a acestor gesturi, pe care subiectul o prezinta plin de convingere, ele sint de fapt o manifestare a energiilor libidinale din inconstient si care ne spun ca polarizarea libidouluinu s-a produs, sau nu s-a facut in intregime. Ele au aceasi valoare inconstienta ca si simptomele obsesionale deoarece au aceeasi origine si nu difera de ele decit cantitativ. Ele apar fara stirea noastra, atunci cind sintem preocupati, cind reflectam, cind facem eforturi de a ne concentra atentia. Afectiv ele sint un suport pentru sentimentele si fantasmele copilariei mici, mai precis a stadiului anal sadic.

Pe linga aceste manifestari vizibile printr-un comportamente specific, mai apar si alte manifestari care vor determina caracterul viitorului adlt, precum: furia, ranchiuna, gelozia, invidia, vanitatea, ele isi vor pune amprenta pe toate relatiile umaneafective ale individului. Sublimate ele se vor transforma in scopuri culturale utile si acceptate social.

Mario Michelangelo Stromillo

Evaluare: 5.0/5 (4 voturi)

EVOLUTIA INSTINCTELOR

Arhiva fisiere