Fundatia Medicala Romana | SINDROMUL TELEFONULUI SUB CONTROL-UN CAZ SPECIAL DE IPERESTEZIE SEXUALA MANIFESTAT DE O PACIENTA PSIHOTICA CU SINDROM DE ALARMA FOBICA OBSESIVA.
Pagina principala / Noutati editoriale / Actualitati medicale / Cercetare / SINDROMUL TELEFONULUI SUB CONTROL-UN CAZ SPECIAL DE IPERESTEZIE SEXUALA MANIFESTAT DE O PACIENTA PSIHOTICA CU SINDROM DE ALARMA FOBICA OBSESIVA.
 

SINDROMUL TELEFONULUI SUB CONTROL-UN CAZ SPECIAL DE IPERESTEZIE SEXUALA MANIFESTAT DE O PACIENTA PSIHOTICA CU SINDROM DE ALARMA FOBICA OBSESIVA.

Mario Michelangelo Stromillo a presentat la  Congresul mondial pentru sanatate mentaladesfasurat la Hyatt Regency Hotel  on Capitol Hill Washington D.C. U.S.A.,22-27  iulie 1983, o premiera  mondiala sub titlul : “Sindromul telefonului sub control”, cu  privirela  un caz special de hiperestezie sexualamanifestat de  o pacienta psihotica cusindrom de  alarma fobica  obsesiva.

 

 


 

 

CAZUL  D. MATILDE 22 a.

 

Pacienta seprezinta  in ambulatoriul institutuluinostru acuzand o forma grava de hiperestezie sexuala, histeromanie referindu-se la teama  ca ar  putea trece la acte cuconotatie  sexuala cu  orice barbat cu care  ar intra in  contact la birou, sauchiar in magazine  sau pe strada.

 

Pacienta maiafirma  ca in momente de  puternica excitatie sexuala, se  simte  atrasa de telefonul ei celular in intentia de a  comunica  cu indiferent cine, cu conditia sa  fie de  sex masculin.   Un astfel de pisod se petrecuse  cu  aproximativ 30 de  zile inainte de a a se prezenta la clinicanoastra, ocazie  cu care  a avut orgasme consecutive de  o asemenea intensitate, incat a  fost pe punctul de  a lesina.

 

.

 Anamnezafamiliala:

 

Parintii se  despart candpcienta  avea 16 ani. Ambianta familialapana in acel moment fusese caracterizata de violenta  aversiune  reciproca intre parinti, care se  concretiza cu frecvente  litigii.

Tatal –caruia i s-a incredintat custodia fiicei- era foarte gelospe  sotie si era o persoana  cu evidente trasaturi nevrotice: nesiguranta de  sine, depresie, trecand de  la manifestari de hiperprotectie si afectiune fata de  fiica, la  unele de rigoare formala excesiva si  severitate.

 

Mama este descrisa de catre  pacienta ca  fiind  afectuoasa si generasa in recompense.

 

Anamneza fiziologica:

Nastere  normala,la termen.

Fara semne de suferinta pre sau neonatala.

Greutatea la nastere 5300 g. Dezvoltarepsiho-motorie normala. Rezultate bune la scoala, absola cu a 3-a medie.

 

Anamneza patologica : nuse semnaleaz boli importante

 

 

Anamneza psihopatologica: atrait intr-un ambient familial caracterizat de violenta aversiune reciproca intre printi, ceea ce-i producea  multa suferinta. Fiind incredintata tatalui dupa separare, a inceput sa manifeste fata de  el atitudiniaccentuat ostile,  culminand cu fuga –inanul urmator- pentru a se alatura  mamei.

 

Readusa  acasa, cateva zile mai tarziu fuge  din nou,dapa ce  a furat bani de  la tata. In decursul acestor fugi succesive,cu durata cuparinsa intre cateva  zilesau saptamani, pcienta  face lungi calatorii in comania unor „prteneri”ocazionali, parand ca,  ocazional, apracticat  chiar  prostitutia.

 

Examenobiectiv general:  subiect normal somatic, in bune conditii generale, nimic  de  semnalat la organe si sisteme.

 

Examen neurologic: negativ.

 

Examen psihic: se prezinta  foarte ingrijit atat ca  persoana cat si ca  imbracaminte facand uz abundent de cosmetice. Atitudine manierata.. Seexprima fluid, coerent, cu o mimica retinuta, adecvata situatiei,indiferenta  sau  indrazneata. Ideile formal corecte, nuevidentiaza  vreun continut special sauvreo semnificatie patologica.

Ceea ce  seevidentiaza  in personalitatea bolnaveieste  discreditarea, critica, judecareapropriei  situatii existentiale  si absenta constientizarii bolii sau anomaliei psihice. Pacientaevidentiaza o marcata tendinta spre mitomanie si fabulatie. Afectivitatea estescazuta, insuficient modulata asintona, lipsita de  autentice capacitati de  raport empatic cu ceilalti.

 

 

Teste Rorschach:

 T.R.I.O/O;T.C. (G)(D) (Dd);F%76;F+%=88;F-%=12; V%=24; A%=44; M%=36; G/M=4/O; FC/CF+ C = O/O+O; H/Hd=2/7.

 

Testul  Stromillo: Testul cromatic pentru  reactii psiho-somatice

Aparare, stereotipie, tendinta ladezonorare. Afectivitate scazuta, animata de o evidenta  anxietate ne-psihologizata.. Agresivitatea este indreptata catre o prevalenta opozitie fata de modalitatile comune de ga ndire si deterioreaza puternic relatiile interpersonale. ControlulEului obtinut prin adoptarea unei linii interpretative de  minim efort este uneori  depasita de anxietate eliberand  modalitati regresive cu  amprente schizoide. Nivelul de  regresie pare de  tip anal.

 

 

E.E.G-ul de   repaus este caracterizat  de prezenta unui ritm alfa scazut de voltajredus si putin organizat, si de  undetheta neregulate, expresie a unei modeste suferinte subcorticale difuze, predominantin regiunile bitemporale 

Activarea cu solutie cardiozolica provoaca, dupa introducerea a 18 ctgde solutie, aparitia unei aritmii theta la 6 c/s in regiunileparieto-occipitale,  preponderent sprestanga.

Dupa 30 ctg se observa aparitia  de „salve” bilaterale si sincrone cu aspectde  varf de  unda, predominant bilateral in regiuneafrontala.

 

 

 

 

 

S.L.I. nu modifica ulterior traiectul.

 

Concluzii:  Activarea cardiozolica pune repede in evidenta anomalii electrice  denatura convulsiva, expresie a unei suferinte centro-encefalice.

 

Radiografiacraniului cutia craniana ingrosata cu note de endocranioza; fara leziuni cu focar infectios;

 

Sinteza:   dupadespartirea parintilor, pacienta a aratat o violenta  ostilitate fata de tata, caruia ii fuseseincredintata si a fugit la mama; readusa acasa, a fugit  in repetate randuri, pentru zile sisaptamani, vagabondand si traind in compania diferitilor parteneri. Fugile  prezinta o clara motivatie  psihogena, sunt programate, rationale  si au o finalitate. Pacianta vrea sa se  indeparteze de  tata fata de care  are o profunda ostilitate.

Tendinta  obstinata a  pacientei de a se exhiba cu orice  pret printr-un tele-erotism verbal(pacienta  avea numeroase si repetateorgasme cu indiferent ce partener masculin de discutie telefonica), isi are originea in avertismentul  initialal unui partener care ii spusese cu aproximatie :” Atentie! Ar fi bine ca  de acum sa  nu mai  facem sex prin telefon.... stii ca  ar  putea  fi inregistrate   convorbirile... e ca  si cand tot ce  se spune la telefon, ar fi spus in fata  lumii intregi.”

Pacienta a  incercat initialun  justificat sentiment de  teama, apoi, cu  timpul, aceasta engrama neuronala s-amanifestat in sens opus,  printr-odorinta  necontrolabila  de a  avea orgasme numai daca se  simtea „auzita si vazuta” de barbatii din toata lumea, o dragoste in   grup ,de  dimensiuni mega - galactice.

 

Pacienta  mi-a dat aceasta explicatie  putin timpdupa  inceperea  terapiei asociative, despre  care se va vorbi cu alta  ocazie: “ Acum,atat exhibitionismul prin telefon cat si barbatul normal exercita  asupra mea atractie clar distictibila a priori. Pericolul sta in faptul caactul normal nu-mi reuseste, in timp ce in cazul exhibitionismului succesuleste  asigurat iar descarcarea esteexacerbata.

Mai mult, reprezentatiileexhibitioniste  apar ca  efect al vointei mele. Cele involuntare, sunt determinate  de anumite  situatii, sunt evitabilesi pot sa dispara odata cu  disparitiasituatiei respectve.

Cat despre reprezentatiile  voluntare, siele  sunt mult mai usor de  dominat  decat in trecut. Visele cu continut sexual sunt mai rare; dar atunci cand apar ausi acum o  amprenta  exhibitionista. Imi aduc  aminte ca  am visat odata ca  am un act sexual normal “fara blestematul de  celular inmana” Sper sa  iving cat mai repedeexhibitionismul.  Dar  inca imi lipseste  increderea ca  as putea fi intr-o zi, o femeie ca  toate celelalte.  Ideea asta ma  apasa si imi face  rau. Am un sentiment de inferioritate care adesea  im  influenteaza defavorabil atitudinea si hotararile.”

 

 

 Comentariul  autorului:  rezultatele obtinute  se remarca din cele  deja mentionate si mult mai  mult inurmatoarea  perioada, astfel ca  dupa cateva luni episoadele exhibitioniste au disparut  complet.

Oridecateori  este vorba demanifestari exhibitioniste cu tenta sexuala se formuleaza dubla intrebare: cum se catalogheaza perversiunea si  cum este inteleasa. Numai intr-un foarte  mic numar de cazuri avem  date asupra etiologiei. Eu cred ca, asa cumse  intampla in multe  cazuri de  perversiune sexuala, o mareimportanta  au anumite episoade traite.

 Nu vreau sa  spun ca   acestea sunt un factor determinant, asa cum se intampla in cazul fetisismului, mazochismului, etc,  Nu poate fi negata importanta  episoadeloe traite in  copilarie. Nu ma gandesc aici  in sensul freudia ; ma gandesc ca astfel deepisoade, cum am mai  amintit alte  dati, in cei  cincizeci de  ani de activitte ca  psiho-analist, s-au dezvoltat in planul  superior al constiintei  si ca tendinta si ca  tendintainstinctului  a fost cultivata de  tablouri constiente elaborate de  fantezie.

                                                                 


                                              Mario Michelangelo Stromillo

 

 

 

 

 

  •  

Evaluare: 0.0/5 (0 voturi)

Arhiva fisiere

©2010 Fundatia Medicala Romana. Toate drepturile sunt rezervare.
Solutie web oferita de WizNET Studio Romania
Site promovat in WEB Catalog Romania