Romanii au o vorbă: “mortul de la groapă nu se mai întoarce”.
Aşa este, oricât de mult mi-aș dori, nu îl voi
mai vedea niciodată pe fratele meu în aceasta lume. Acest gând este trist,
dureros, sfâşietor, însa trebuie să-l accept. Si il accept, dar tot nu am
linişte. De când fratele meu a părăsit
această lume, îmi vin în minte tot felul de întrebări… “De ce Toni nu s-a dus
din timp la doctor?”, “De ce, când speram că își revine, a
murit?”, “De ce Dumnezeu a vrut să-l ia de lângă mine atât de devreme?”.
Niciun răspuns…
Încerc sa fiu tare, însă sunt neliniştit.
Îmi amintesc exact toate vorbele pe care medicii mi le-au
spus în cele 11 zile în care Toni a fost internat la terapie intensivă, la
Institutul “Matei Balş”. Ceva nu se leagă! Informaţiile pe care le-am primit se bat
cap în cap. Profesorul Adrian Streinu-Cercel afirma răspicat:
“Toni Tecuceanu a murit de gripa
porcină”. Degeaba, nu am
linişte.
Fratele meu a fost internat la spital în noaptea de 24
spre 25 decembrie 2009 în stare gravă. Plămânii i-au fost afectaţi aproape în
totalitate. Doar vârfurile plămânilor mai erau sănătoase.
Medicii au spun încă de atunci că şansele de
supravieţuire sunt mici, iar după simptome erau convinşi că este vorba de gripă
porcină.
I s-au făcut
două teste, iar rezultatele au fost negative. Abia după ce i s-a luat a treia
oară din secreţie, rezultatul a fost pozitiv. Iniţial, medicii
mi-au spus că Toni avea virusul AH1N1 în organism de opt
zile. Apoi,
profesorul Adrian Streinu-Cercel a anunţat că acest virus se instalase în
organismul fratelui meu de trei
zile. Mai mult, uneia dintre
”bebelușele” de la Cronica Cârcotaşilor i s-a spus, de către medici:
“Toni Tecuceanu nu are gripă
porcină”. Ciudat,
nu? Asta nu e tot! Răcit fiind, Toni a
petrecut foarte mult timp alături de cârcotaşi. Oana
Ioniță chiar a mâncat din mâncarea lui. Au
mâncat unul după altul. Au respirat acelaşi aer. Au mers în aceeaşi maşină.
Totuşi, niciunul dintre ei nu s-a
îmbolnăvit, deşi medicii au anunţat ca în lume este pandemie
și că gripa porcină are contagiozitate foarte
mare. În plus, cu câteva zile înainte de a fi internat la
spital, Toni a acordat un interviu unui jurnalist de la Adevărul timp de trei
ore. Întâlnirea a avut loc în casa fratelui
meu, care nu se simţea deloc bine. Cu toate acestea, ziaristul respectiv nu a
contractat nici el boala. Nimeni dintre
cei ce au intrat în contact direct cu el, în perioada de trei zile de când zicea
profesorul Adrian Streinu-Cercel că Toni contactase virusul, nu a fost infectat
cu virusul AH1N1.
Pe parcursul zilelor în care Toni a fost internat la
terapie intensivă la “Matei Balş”, medicii mi-au spus ca, în afara plămânilor, celelalte organe
ale fratelui meu nu sunt afectate. Apoi, după necropsie, m-au anunţat că toate
organele i-au fost afectate. Alta
ciudăţenie, nu? Si, totuşi, lucrurile bizare
nu se opresc aici. În ziua în care fratele meu a încetat din
viață,
doctorii mi-au spus ca a murit, cel mai
probabil, din cauza unui infarct. Apoi, după efectuarea
necropsiei, am întrebat: “Care a fost cauza
decesului?”. Mi s-a răspuns că încă nu se ştie cu exactitate
și că în foile oficiale au
trecut
”Insuficienta cardio-respiratorie acută, bronhopneumopatie acută bilaterală
și obezitate-gradul II”. Am întrebat de
infarct… “Cauza decesului o puteţi afla peste
trei săptămâni, după ce vom analiza totul la microscop. Daca a fost vorba de
infarct, vom vedea la microscop”, a fost răspunsul, cel puţin
ciudat, care mi-a fost oferit.
Acum, după moartea lui Toni, toţi romanii dau navală la
spitale pentru a se vaccina. Se vorbeşte de “Fenomenul Tecuceanu”…Oare e un fenomen sau doar o
manipulare fără scrupule? Nu ştiu…
Profesorul
Streinu-Cercel susţine că vaccinul nu are efecte secundare. Eu am aflat, din
surse medicale, că acest vaccin nu este prea indicat, că după un an începe sa
atace organismul.
Probabil, nu voi primi
niciodată răspunsuri la aceste nedumeriri, însa nu vreau ca moartea fratelui meu
să fie folosită în scopuri murdare. Eu nu am putere, însă sunt convins că Bunul
Dumnezeu va face lumină în acest caz. (Paul Tecuceanu)
|
Rss