Un caz sever de toxemie proteica

Pana acum 2 saptamani uram oamenii din jurul meu, tot ceea ce fac sau sunt neviota sa fac, faptul ca ma trezesc dimineata, ca trebuie sa adorm seara, ca trebuie sa mananc sau sa zambesc. Toate acestea mi se pareau un chin.

Acum ma bucur cand zambesc, atunci cand ma trezesc dimineata si am convingerea ca peste putin timp voi zambi pana si in visele mele. Si toate acestea, multumita acestui destin intotocheat si inca de neinteles pentru mine, care mi-a scos in cale un om remarcabil - prof. Stromillo.

Imi doresc sa fie nu doar medicul meu de suflet ci al tuturor oamenilor pe care ii iubesc, pentru ca el are capacitatea extraordinara de a iubi oamenii fara sa le ceara prea mult in schimb.

Este primul medic care si-a respectat juramantul dat, despre care si eu m-am informat.Mi-as dori sa mai intalnesc cel putin un om ca si prof. Stromillo si ma voi considera o persoana norocoasa!

Cu multa prietenie si admiratie, A. M.